Analiza SWOT reprezintă cea mai puternică metodă de analiză a poziției strategice a unei organizații sau a unei activităţi al unei organizației (ex: un nou produs lansat pe piață), evaluând punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările pe care le are.

Scopul analizei SWOT este de a oferi o privire de ansamblu asupra organizației, dar și de a ajuta compania în alegerea strategiei corecte de dezvoltare. 

Ce înseamnă analiza SWOT?

Analiza SWOT este o tehnică simplă de planificare folosită în luarea unor decizii bazate pe informații clare, detaliate și bine documentate.

SWOT sunt acronime de la Strengths (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe), Opportunities (Oportunități) și Threats (Amenințări).

Elementele analizei SWOT

Analiza SWOT constă în evaluarea unor factori interni și externi care influențează succesul organizației în prezent și în viitor. Factorii interni se referă la punctele tari și punctele slabe, care sunt în aria de control al organizației. Factorii externi cuprind oportunitățile și amenințările care nu depind de organizație și asupra cărora aceasta nu are control.

Strengths – Puncte tari

Punctele tari din analiza SWOT sunt acele caracteristici care fac posibilă atingerea obiectivelor. Mai precis, activitățile care sunt benefice organizației, lucrurile care merg bine, avantajele și elementele care o diferențiază de ceilalți jucători de pe piață. 

Exemple de puncte tari pentru analiza SWOT: 

  • oameni bine instruiți;
  • procese bine definite;
  • unicitatea produselor sau a serviciilor;
  • flexibilitatea.

Weaknesses – Puncte slabe

Punctele slabe ale acestei metode sunt elementele vulnerabile ale organizației, care influențează negativ productivitatea firmei și împiedică atingerea obiectivelor setate.

Exemple de puncte slabe pentru analiza SWOT:

  • lipsa unei strategii pe termen lung;
  • procese/proceduri birocratice consumatoare de timp;
  • lipsa activităților de control și monitorizare.

Opportunities – Oportunități

Oportunitățile analizei SWOT se concretizează în tendințe favorabile date de mediul extern, dar nu numai. Acestea pot veni în ajutorul organizației pentru a-și atinge obiectivele propuse.

Exemple de oportunități pentru analiza SWOT:

  • o nouă piață de desfacere;
  • dezvoltarea unui nou produs;
  • noi clienți;
  • noi parteneri;
  • introducerea unor servicii inovative.

Threats – Amenințări

Amenințările care se includ în analiza SWOT sunt factori externi care creează daune și  împiedică creșterea organizației. Acestea intră în categoria de riscuri.

Exemple de amenințări pentru analiza SWOT:

  • rezistența la schimbare;
  • fluctuația de personal;
  • furnizori unici pentru materii prime critice;
  • lipsa de personal specializat.

Concluzii privind analiza SWOT

O analiză SWOT eficientă, începe prin a pune Întrebările corecte. 

În momentul în care începi efectuarea analizei, încearcă să privești organizația din ansamblu, dintr-o perspectivă cât mai obiectivă și să iei în considerare toți factorii din interiorul și din exteriorul firmei care pot influența strategia sa de poziționare.

Odată efectuată, această metodă de analiză nu va rezolva singură problemele cu care organizația se confruntă. Este extrem de important să te folosești de datele colectate în urma analizei pentru a face acțiuni concrete în cadrul organizației. 

Scopul final al analizei SWOT este de a contribui la descoperirea celor mai bune metode pentru a transforma:

  • oportunitățile în puncte tari,
  • amenințările în oportunități,
  • punctele slabe în puncte tari și
  • de a valorifica punctele tari ale organizatiei.

Dacă și tu îți dorești să ai la îndemână o analiză completă asupra factorilor externi și interni ai organizației tale, care să te ajute în atingerea obiectivelor de business, dar și în luarea deciziilor viitoare – aplică analiza SWOT. RGQ Consulting susține organizațiile prin soluții personalizate de management, adaptate nevoilor lor și aduce rezultate sustenabile, îmbunătățind performanța acestora pe termen lung.

Ramona Gombos Consultant

Sharing is caring!