Analiza PESTLE este o analiză de context organizațional și evaluează impactul factorilor externi asupra afacerilor. Această metodă este simplu de înțeles și aplicat, însă depinde mult de calitatea și cantitatea informațiilor pe care organizația le deține.
Ce este analiza PESTLE?
Orice organizație își desfășoară activitatea într-un mediu economic. Analiza PESTLE sau PESTEL ne ajută să înțelegem cum anumiți factori externi influențează afacerea noastră.
PESTLE este acronim pentru Politic, Economic, Social, Tehnologic, Legal și Ecologic. Rezultatele analizei PEST(LE), ne ajută să avem o viziune favorabilă când vine vorba de realizarea unor cercetări de piață, strategii de marketing sau lansări de noi produse sau servicii.
Importanța analizei PESTLE într-o organizație
Prin intermediul analizei PESTLE, avem posibilitatea să identificăm schimbări semnificative care pot afecta profund modelul nostru de afaceri, piața de desfacere, tipul de produse și servicii pe care îl putem oferi și, implicit, viitorul peisaj al forței de muncă.
Dacă avem nevoie de o imagine completă a contextului organizațional, putem îmbina analiza PESTLE cu analiza SWOT. Analiza SWOT evaluează situația internă a afacerii, pe când PESTEL situația externă.
Combinându-le, obținem un tablou detaliat care ne ajută să luăm decizii informate și să ne adaptăm la schimbările din jur.
Factori de analiză PESTLE
Factori Politici
Factorii politici se referă la interacțiunile politice dintre guverne, țări și diverși actori politici. Acești factori determină măsura în care un guvern poate influența economia sau o anumită industrie. Aici putem lua în considerare factorii politici externi și factorii politici interni care afectează economia și implicit activitatea noastră.
Factori politici externi:
Situația geopolitică în regiune, cum ar fi:
- Războaie
- Crize economice
- Măsuri economice care afectează lanțul de aprovizionare cu materii prime
Factori politici interni:
- Situația politică internă
- Stabilitatea politică
Orice schimbare politică, fie ea internă sau externă poate afecta activitatea afacerii, de aceea este bine să le avem în vedere.
Factori Economici
Factorii economici cuprind elementele cheie din mediul de afaceri care pot afecta organizația. Acești factori sunt determinanți ai performanței unei economii care au un impact direct asupra companiei și un efect pe termen lung sau scurt.
La fel ca și în cazul factorilor politici, este bine să luăm în considerare factorii economici externi și interni (țării).
Exemple de factori economici externi:
- Politici de tranzacții intra și extra comunitare
- Facturare externă
- Politici de TVA
Exemple de factori economici interni:
- Inflația
- Rate de schimb valutar
- Rata dobânzilor
Factori Sociali
Factorii sociali sau factorii socioculturali definesc comportamentul și gândirea consumatorilor. Aceștia pot include date cantitative, cum ar fi vârsta medie, și date calitative, precum opinii.
Exemple de factori sociali:
- Stabilitatea culturală
- Angajații (vârsta medie, fluctuația de personal, specializări)
- Poziția companiei față de școli, universități din vecinătate (cât de dispuși suntem să angajăm studenți, să creăm parteneriate cu centrele de învățământ pentru a crea forță de muncă specializată)
Factori Tehnologici
Factorii tehnologici sunt direct legați de tendințele în tehnologie și posibilitatea folosirii acesteia în organizație.
Exemple de factori tehnologici:
- Conexiunea la internet
- Nivelul de automatizare
- Progrese în industrie
- Proprietatea intelectuală
- Rata schimbărilor tehnologice
- Ciclurile de cercetare și dezvoltare
- Inteligența artificială
Factori Legali
Factorii legali sunt legile, reglementările și proiectele de lege actuale care pot afecta operațiunile și planurile viitoare ale organizației. Există legi specifice care afectează mediul de afaceri într-o anumită țară și există anumite politici pe care companiile le mențin pentru ele însele.
Exemple de factori legali:
- Reglementări privind concurența
- Reglementări privind sănătatea și siguranța
- Legi antitrust
- Legi privind importul/exportul
- Reglementări legale specifice domeniului de activitate
- Reglementări legale privind exportul
Factori Ecologici
Factorii de mediu sau ecologici analizează impactul afacerilor asupra mediului și modul în care mediul poate afecta afacerea.
Exemple de factori economici:
- Dezastre naturale
- Sănătatea consumatorilor
- Schimbări climatice
- Disponibilitatea resurselor
- Modul de utilizare al resurselor interne
- Capacitatea de reciclare
- Amprenta de carbon a societății
Când ar trebui realizată o analiză PESTLE?
Deși nu este necesar să efectuăm analiza PESTLE de fiecare dată când desfășurăm activități legate de strategie, există câteva situații în care ne poate fi extrem de util. Iată câteva exemple:
Planificare strategică: PESTLE este un punct de plecare util pentru majoritatea factorilor de decizie strategici și poate ajuta la stabilirea bazei pentru o cercetare mai aprofundată. De aceea, este util să efectuăm o analiză PESTLE cel puțin anual, înainte de realizarea planificării strategice pentru anul care urmează.
Examinarea poziției pe piață: Companiile pot folosi PESTLE pentru a înțelege mai bine schimbările de poziție pe piață în timp și pentru a contextualiza creșterea, declinul sau stagnarea organizației.
Planificarea marketingului: PESTLE poate oferi echipelor de marketing informații valoroase despre factorii externi care influențează proiectele de marketing, PR și publicitate.
Dezvoltarea produsului: PESTLE este util pentru înțelegerea sentimentului consumatorilor din diverse unghiuri și poate ajuta organizațiile care doresc să știe cum ar trebui să fie proiectate, schimbate sau comercializate produsele.
Schimbarea organizațională: Indiferent dacă o organizație își schimbă direcția, se restructurează sau se extinde, o analiză PESTLE, combinată cu alte cadre strategice, poate oferi informații valoroase despre factorii externi care vor avea un impact asupra inițiativelor de transformare.
Etapele analizei PESTLE
1. Pregătește-te de analiză
Pentru a obține rezultate realiste și eficiente, răspunde la următoarele întrebări esențiale:
- De ce — Motivul pentru care efectuezi o analiză PESTLE.
- Ce — Domeniul de aplicare, obiectivele și inițiativele.
- Cine — Oamenii cheie necesari în procesul de analiză.
- Unde — Unde se găsesc cele mai relevante informații?
- Când — Termenele limită pentru rezultatele finale.
2. Culege datele pentru analiza PESTLE
Colectează informațiile de care ai nevoie pentru a completa diagrama PESTLE. Acest lucru implică cercetare și discuții cu experți din industrie. Vei avea nevoie de diverse tipuri de date, astfel îți recomandăm să nu te împotmolești în detalii. Abordează fiecare aspect în parte, concentrează-te pe o zonă la un moment dat.
3. Completează diagrama PESTLE
E timpul să dai sens cercetării tale punând informațiile colectate într-o diagramă PESTLE. Ține minte că analiza PESTLE are scopul de a face ordine în lucruri și de a oferi o idee clară asupra influențelor externe de care trebuie să ții cont. Implică echipa de management în întocmirea analizei PESTLE. Fiecare manager are aria lui de expertiză și viziunea specifică asupra organizației.
Împarte factorii și segmentează-i în mod potrivit, făcându-i ușor de înțeles. De exemplu, dacă listezi factori sociali, împarte această listă în subsecțiuni, precum comportamentul consumatorilor, norme culturale și aspecte legate de muncă. Simplu și clar!
4. Interpretează și analizează rezultatele
Folosește informațiile pentru a interpreta factorii macro-ambientali care pot influența viitorul organizației tale și dezvoltă strategii adecvate. Prioritizează factorii cu ajutorul unei matrice de risc, ținând cont că nu toți au aceeași importanță.
Completează analiza ta adăugând context suplimentar cu date din alte cadre strategice pe care le folosești, cum ar fi Modelul 7S, analiza SWOT, Cele Cinci Forțe ale lui Porter sau Matricea GE.
5. Creează un plan de acțiune
Folosește informațiile din diagrama PESTEL și din alte analize strategice pentru a elabora un plan de acțiune care să se ocupe de riscurile, amenințările și oportunitățile identificate.
De exemplu, să luăm în considerare o schimbare în reglementările guvernamentale (factor politic). Iată câteva posibile acțiuni:
- Aprofundează colaborarea cu autoritățile pentru a înțelege mai bine noile reglementări.
- Investește în tehnologii care să te ajute să te conformezi mai ușor noilor cerințe.
- Diversifică sursele de materii prime pentru a reduce sensibilitatea la eventuale restricții impuse.
- Actualizează politica internă și procedurile pentru a reflecta schimbările legislative.
- Anticipează impactul asupra costurilor și ajustează strategia de preț în consecință.
Aceaste acțiuni pot fi adaptate în funcție de specificul fiecărui caz, dar important este să existe o abordare strategică care să țină cont de factorii externi și să asigure adaptabilitatea afacerii în fața schimbărilor de mediu.